Am crezut intotdeauna ca iubesc pe cineva…

Greseala principala, pe care o “duci” cu tine este ca intotdeauna iubesti pe cineva! Acesta este unul dintre cele mai semnificative lucruri ale tuturor fiintelor umane; dragostea lor este intotdeauna pentru cineva, este directionata- si in momentul in care tu, iti directionezi dragostea o distrugi! Este ca si cum ai spune: “Voi respira doar pentru tine… si atunci cand tu nu esti aici… cum mai pot eu respira?” Dragostea ar trebui sa fie ca respiratia; – ar trebui sa fie o calitate a ta oriunde ai fi, cu oricine ai fi, sau chiar daca esti singur, iubirea sa continue sa te inunde. Nu se pune problema sa fii indragostit de cineva ci sa fii IUBITOR

  Oamenii sunt frustrati in experientele lor amoroase, nu pentru ca este ceva in neregula cu dragostea; ei ingusteaza iubirea pana la punctul in care oceanul de iubire nu incape acolo. Nu poti comprima oceanul, nu este un izvoras. Iubirea este intreaga ta fiinta; Iubirea este evlavia ta Ar trebui sa te gandesti in termeni de : “Sunt sau nu sunt iubitor?” Problema obiectului iubirii nu va mai aparea. Fiind cu sotia ta, iti iubesti sotia; Cu copiii tai, iti iubesti copiii Cu servitorii, iti iubesti servitorii; Cu prietenii, iti iubesti prietenii; Cu copacii, iubesti copacii; Cu oceanul, iubesti oceanul. Esti iubire. Iubirea nu depinde de un obiect dar, este o radiatie a subiectivitatii tale o radiatie a sufletului tau; si cu cat este mai intinsa radiatia cu atat mai mare este sufletul tau. Cu cat sunt mai larg deschise aripile iubirii tale, cu atat mai mare este cerul fiintei tale.

Ai trait intr-o eroare obisnuita, a tuturor oamenilor si acum intrebi: “Sunt in stare sa te iubesc?” Din nou aceeasi greseala. Intreaba doar:” Sunt capabil sa devin iubire?”

Cand sunteti in prezenta mea, nu e nevoie sa ma iubiti; pentru ca ,altfel nu veti iesi din greseala obisnuita! Aici trebuie sa invatati doar sa fiti iubitori! Desigur iubirea voastra Va ajunge si la mine; va ajunge si la altii de asemenea! Va fi ca o vibratie care va inconjoara, raspandindu-se peste tot, si daca atatia oameni vor transmite iubirea lor,cantecul lor, extazul lor, intregul loc va deveni un templu! Nu exista alta cale de a face un templu! Apoi toata zona… se va umple de o noua energie si nimeni nu va avea de pierdut pentru ca peste voi se revarsa iubirea atator oameni; peste fiecare persoana se revarsa iubirea atator alti oameni..

Renuntati la acea greseala. Ca, din cauza acelei greseli o alta intrebare apare in voi: “… sau poate viata m-a adus in acest punct unde fericirea in iubire nu mai apare?” Viata nu este nimic altceva decat o oportunitate pentru ca iubirea sa infloreasca. Daca sunteti in viata oportunitatea este acolo- chiar si in ultima suflare! S-ar putea sa va fi lipsit toata viata; dar in ultima clipa, in ultimul moment al vietii pe pamant, daca puteti fi iubire, nu ati ratat nimic… pentru ca un singur moment de iubire este egal cu intreaga eternitate in iubire !

 Osho

Sursa:  http://caleaiubirii.blogspot.ro/

Legile vietii


Din intelepciunea indiana…

Prima lege zice: “Persoanele pe care le intalnesti sunt persoanele potrivite”. Cu alte cuvinte, nimeni nu intra in viata noastra din intamplare; toate persoanele cu care interactionam se afla alaturi de noi cu un motiv, acela de a ne ajuta sa invatam lectiile de viata care apar si sa continuam drumul personal;

A doua lege zice: “Ceea ce ni se intampla este singurul lucru care ni se putea intampla”. Nimic, absolut nimic din ceea ce se produce in viata noastra, nu ar fi putut sa se intample in alt mod (nici macar detaliul cel mai nesemnificativ)… Nu exista: “daca as fi facut cutare lucru….s-ar fi produs alt cutare lucru….” NU. Toate si fiecare in parte dintre situatiile care se produc sunt perfecte, cu toate ca mintea si egoul nostru nu le accepta;

A treia lege zice: “Orice moment in care se incepe este momentul corect”. Totul incepe in momentul potrivit, nici inainte, nici dupa; cand suntem pregatiti pentru ca ceva nou sa apara in viata noastra, exact atunci apare (incepe);

A patra lege zice: “Cand ceva se termina, se termina”. Daca ceva a luat sfarsit in viata noastra, este pentru propria noastra evolutie, deci cel mai bine este sa inchizi capitolul si sa mergi inainte imbogatit cu acea experienta. 

Inima are taine pe care nicio ratiune nu le patrunde. – Guy de Maupassant

Sursa: Monasundary

Ce ti-ai dori sa faci daca banii nu ar fi o problemA?

 Te-ai intrebat vreodata ce ti-ai dori cu adevarat sa faci? Ce te pasioneaza, ce te misca dincolo de orice calcul, la ce simti ca esti foarte bun/a sau ai putea fi pentru ca stii ca daca ai face acel lucru te-ai dedica intr-adevar cu tot sufletul tocmai pentru ca in ciuda oricaror eforturi te-ai simti foarte, foarte implinit/a?

**********
Anima

Si m-am gandit s amai adaug ceva, un articol f inspirat al prietenei mele Sandi, de la KAIZEN – ARTA DE A TRAI FRUMOS SI SANATOS

“Îmi vine în minte acum şi discuţia pe care am avut-o cu un băiat de vârsta mea, un tânăr corporatist plin de aspiraţii. Îmi spunea că şi şi-a dorit, ca şi mine,  să parcurgă  pelerinajul spre Santiago de Compostela,  şi că şi-ar fi dorit să fie fotograf, dar că acestea sunt copilării şi că nu îi vor asigura nu viitor strălucit şi un venit frumos, pentru a putea să întreţină o familie. M-a mai asigurat, foarte ferm, că atunci când îmi va veni mintea la cap, voi renunţa şi eu la visele mele – pentru că e greu să trăieşti din ele.  Şi atunci m-am gândit la spusele lui Aimen Klimmeron în lucrarea “Ce rost am?”:
Pentru a-ţi găsi menirea este nevoie de o sinceritate absolută şi de eliminarea tendinţei bine-înrădăcinate a autopăcălirii. Nu este necesar să devii cel mai bun, trebuie să devii tu însuţi. Nu este necesar să devii faimos, trebuie să devii autentic”. De asemenea, a-ţi descoperi menirea este un profund act de autocunoaştere. Trebuie să-ţi sondezi profunzimile sufletului, trebuie să descoperi ce te-ar face să te trezeşti cu zâmbetul pe buze chiar şi la 5 dimineaţa. Vei recunoaşte că ţi-ai descoperit menirea, sau că eşti pe cale de a o descoperi, pentru că dintr-o dată vei dispune de toată energia şi inspiraţia de care ai nevoie, şi că vei da peste oamenii potriviţi, la momentele potrivite, în locurile potrivite.”
 Citeste restul  articolului aici

Fara machiaj, fara coafura, fara photoshop – Femeia, pur si simplu

**********
Anima

Si m-am gandit s amai adaug ceva, un articol f inspirat al prietenei mele Sandi, de la KAIZEN – ARTA DE A TRAI FRUMOS SI SANATOS

“Îmi vine în minte acum şi discuţia pe care am avut-o cu un băiat de vârsta mea, un tânăr corporatist plin de aspiraţii. Îmi spunea că şi şi-a dorit, ca şi mine,  să parcurgă  pelerinajul spre Santiago de Compostela,  şi că şi-ar fi dorit să fie fotograf, dar că acestea sunt copilării şi că nu îi vor asigura nu viitor strălucit şi un venit frumos, pentru a putea să întreţină o familie. M-a mai asigurat, foarte ferm, că atunci când îmi va veni mintea la cap, voi renunţa şi eu la visele mele – pentru că e greu să trăieşti din ele.  Şi atunci m-am gândit la spusele lui Aimen Klimmeron în lucrarea “Ce rost am?”:
Pentru a-ţi găsi menirea este nevoie de o sinceritate absolută şi de eliminarea tendinţei bine-înrădăcinate a autopăcălirii. Nu este necesar să devii cel mai bun, trebuie să devii tu însuţi. Nu este necesar să devii faimos, trebuie să devii autentic”. De asemenea, a-ţi descoperi menirea este un profund act de autocunoaştere. Trebuie să-ţi sondezi profunzimile sufletului, trebuie să descoperi ce te-ar face să te trezeşti cu zâmbetul pe buze chiar şi la 5 dimineaţa. Vei recunoaşte că ţi-ai descoperit menirea, sau că eşti pe cale de a o descoperi, pentru că dintr-o dată vei dispune de toată energia şi inspiraţia de care ai nevoie, şi că vei da peste oamenii potriviţi, la momentele potrivite, în locurile potrivite.”
 Citeste restul  articolului aici

Buna seara iubite

Buna seara iubite,
nu ne-am vorbit demult…
Stii, am vrut sa te uit
Nu te mai potriveai realitatii mele..
si…aproape te-am urat…

Am trecut prin intrebari,
prin  iluzorii sperante
si lacrimi,
prin straturi de absenta,
Am trecut pe un pod care se prabusea sub mine,
Apoi am trecut la indiferenta.
Parea bine asa, linistit…
te ascunsesem sub un strat gros de praf si parca
nici nu mai straluceai asa de tare…

Stiu ca nu am fost la inaltimea
iubirii pe care spuneam ca o simt,
dar…ma durea atat de tare…si…
le-am impachetat pe toate laolalta, fara stire,
nepasare, patima,ura si iubire
sa le trimit cat mai departe
poate, poate
o sa fie
ca si cand n-ai fi fost…
Credeam ca mi-e mai bine
fara tine prin mine
si-am aruncat
o departare
intre inimile nostre
albastre.

Buna seara .
M-am intors sa te privesc.

Doar atat, sa iti admir existenta,
Felul cum te misti tu prin lume
si mai ales cum te misti cand faci dragoste.

Recunosc,esti sublim!
Stralucesti la fel, oriunde te-as ascunde.

Si..acum ca nu mai vreau sa fii al meu
si sa te am la degetul meu mic, ca pe-un inel,
Acum ca nu mai sper sa ma ridici in bratele tale la cer
si doar te contemplu,
simplu, cuminte, fara niciun gand
Invizibila pentru tine
si mai prezenta ca oricand
in mine insami,
Pot sa spun:

Buna seara iubite,

Iubirea este eterna.

It’s hard to forget someone, 
who gave you so much to remember…

……………………………………………………

I live in the child-like innocence of my heart, in the heaven of my heart.  If I show me to you, will you love me?  Or will you run away?  If I give me to you, will you accept me?  Will you let me in ?  If you can’t, then would i still be able to live in your absence? If I have to die to live so fully, so let it be.  For, unless I live in my fullest, I do not live at all.

I can feel you.  Can you feel me?
Love is…always and forever.